04.iulie.2006
Enterita, bucuria turistului
Cum facem deosebirea dintre o enterita acuta si o simpla diaree a calatorului, cum o evitam, sau, la nevoie, cum o tratam, este problema care preocupa pe multi dintre cei plecati In calatorii si concedii, noteaza ziarul austriac Der Standard. Bucuria legata de calatoria cea atat de mult asteptata este uneori de scurta durata, caci multe din voiajele In zonele sudice sfarsesc temporar, In cateva zile, pe colacul toaletei. Insa, chiar daca prin aceste neplaceri se pierd zile pretioase de concediu, rareori Imbolnavirile sunt atat de grave Incat sa fie nevoie de un medic.
In ceea ce priveste "rata de diaree" exista deosebiri clare Intre destinatiile de calatorie. Cei care calatoresc, spre exemplu, In tari din Europa de Sud, America Centrala si de Sud, Africa sau Sud-Estul Asiei sunt expusi celui mai ridicat risc de Imbolnavire diareica. Spectrul agentilor cauzatori de diaree este extrem de larg. Cele mai multe infectii intestinale (50 la suta) sunt cauzate de enterotoxina produsa de bacteriile din specia Escherichia Coli. Insa si enterotoxinele eliberate de bacterii din speciile Campylobacter, Shigella sau Salmonella Enteritidis sunt considerate cauzatoare de infectii la nivelul tractului intestinal. Virusii sau parazitii (protozoarele), de genul amibei sau lambliei (Giardia Lamblia), sunt mai rar cauzatori de "diaree de calatorie".
Pentru a stabili despre ce este vorba exact trebuie luate In considerare atat consistenta si culoarea scaunelor diareice cat si frecventa cu care respectiva persoana viziteaza "buda" cea de toate zilele. Asta pentru ca o "diaree" nu este neaparat o diaree. Abia daca la cel In cauza manifestarile intestinale ale Imbolnavirii sunt caracterizate prin scaune pastoase, lichide sau apoase, se poate vorbi despre diaree din punct de vedere medical. In mod clasic, o diaree de calatorie debuteaza cu extrem de neplacutele crampe abdominale si cu evacuari intestinale cu aspect lichid. Simptomatologia poate fi completata de starea generala de slabiciune, voma si uneori chiar stari febrile. Vestea buna Insa este aceea aceea ca diareile sunt autolimitante, adica, dupa cateva zile Inceteaza de la sine, fara sa mai fie nevoie de o terapie speciala. Imediat ce starea generala se normalizeaza, scaunele neregulate nu mai reprezinta, pe termen lung, o situatie care sa provoace Ingrijorare.
Daca Insa starea febrila se mentine, iar scaunele, Insotite de crampe abdominale, raman zile Intregi lichide, fara vreun semn ca situatia se amelioreaza, atunci singurul lucru de facut este o vizita la medicul din tara respectiva. Melenele (scaune sanguinolente), febra si o stare generala de slabiciune sunt semnale de alarma pentru o Imbolnavire serioasa. Cel In cauza se simte slabit si nu mai este In stare sa ingere cantitati suficiente de lichid pentru a compensa pierderile cauzate de diaree. La copii se recomanda In acest caz sa se mearga la medic fara Intarziere, existand aici posibilitatea instalarii exsicozei (deshidratare), ceea ce poate pune In pericol viata bolnavului.
In momentul cand se ajunge la interventia medicului ceea ce urmeaza este o examinare pentru depistarea bacteriilor cauzatoare ale Imbolnavirii, fie ele Salmonella, Shigella, Campylobacter sau alti paraziti. In caz de existenta a febrei, malaria trebuie exclusa din diagnostic. Diareile cu depozite sanguinolente pot indica o infectie cu amibe sau Shigella. Aici, o indicatie pretioasa este data de perioada de incubatie. Daca, de exemplu, o excursie In zone tropicale a avut loc cu ceva mai mult timp In urma iar pacientul revine cu diaree sanguinolenta, atunci diagnosticul cel mai probabil este acela de infectie cu amibe. Infectia cu Shigella are de obicei o evolutie mai rapida. La infectiile cauzate de microorganisme din clasa protozoare (organisme unicelulare), cele mai des Intalnite infectii sunt cele provocate de Giardia, desi ele joaca un rol secundar In ce priveste agentii cauzatori ai diareii de calatorie. De asemenea, pericolul ca un calator sa contracteze vibrionul holeric este relativ redus.
In cazul variantelor benigne de diaree, printre primele masuri care trebuie luate se afla dieta specifica si un aport suficient de lichide. In cel mai bun caz pacientul bea un suc de portocale sau un ceai negru, Imbogatit cu zahar, miere sau ceva saruri, pentru a compensa pierderile electrolitice care au avut loc prin scaunele diareice. Doar In cazuri rare, atunci cand aportul de lichide prin ingestie orala nu este suficient, se recurge la infuzii. Pentru copii sub doi ani sunt necesare solutii gata preparate (Normolyt sau altele), deoarece In acest caz cantitatea necesara de electroliti este dozata In mod exact. Dintre medicamentele cel mai frecvent Intalnite In farmacii fac parte inhibitorii de motilitate si peristaltism din clasa Loperamid (Imodium) care, de multe ori sunt ingerate cu prea mare usurinta si prea multa vreme. Recomandabil este ca durata de administrare a acestor medicamente sa nu depaseasca 48 de ore, cel putin atunci cand nu este prezenta febra. Practicarea unei terapii cu antibiotice la aceasta forma de Imbolnavire intestinala este Inca controversata. Fiecare tratament cu antibiotice ascunde In sine riscul unei idiosincrazii a organismului fata de medicamentul respectiv, existand pericolul ca, prin alegerea unui antibiotic necorespunzator, sa se prelungeasca starea de boala. Uzul necorespunzator al unui antibiotic poate duce In cele din urma la crearea unei rezistente la tratament a organismului. In mod general, folosirea medicamentelor cu efecte antibiotice ar trebui sa aiba loc cu mare precautie si sa reprezinte chiar ultima forma de tratare a Imbolnavirii, atunci cand este vorba de tratamentele autoaplicate.
Chiar si foarte cunoscutele pastile cu carbune trebuie folosite cu precautie, dat fiind ca ele pot Inlesni ramanerea In organism a agentilor cauzatori de diaree. Trebuie tinut cont de faptul ca diareea elibereaza pacientul, In adevaratul sens al cuvantului, de agentii patogeni cauzatori. Cele mai bune rezultate In ce priveste reducerea duratei de manifestare a diareii au pe moment inhibitorii ADN de tip Azithromycina si Aztreonam, antibiotice al caror efect se face simtit abia dupa 72 de ore de la administrarea lor. Actiunea lor generala este Insa inferioara celei Inregistrate In cazul folosirii medicamentelor cu actiune inhibitorie la nivel de peristaltism intestinal.
www.postamedicala.ro
08.aprilie.2006
Femeile care nasc tarziu sunt predispuse la boli cardiovasculare !
Femeile care nasc la varste Inaintate sunt predispuse bolilor de inima, conform unui nou studiu, preluat de agentia de presa ANI. Potrivit studiului, realizat de cercetatori din cadrul Duke Medical Centre din North Carolina, femeile In varsta care se decid sa aiba un copil sunt mult mai vulnerabile In fata bolilor de inima, intrucat arterele nu mai sunt la fel de flexibile ca la tinerete, iar inima are o capacitate redusa de a trece cu bine peste stresul provocat de sarcina.
In cadrul studiului, au fost analizate 12 milioane de femei gravide, constandu-se ca atacurile cardiace afecteaza aproximativ sase din 100.000 de femei, 5% dintre acestea murind.
Cercetatorii au precizat ca riscul unui atac cardiac In timpul sarcinii la femeile de 40 de ani este de 30 de ori mai mare decat In cazul mamelor de 20 de ani. La femeile de 30 de ani acest risc este de sapte ori mai mare. Sursa:
www.postamedicala.ro